5 motive pentru fraudă în alegeri

  1. Există posibilitatea (probată de aceste ultime alegeri prezidențiale) ca românii din străinătate – sau, mai precis, voturile de la secțiile de votare din străinătate – să decidă președintele României. Mi se pare ușor incorect.
  2. Mai mult decât atât, înțeleg că unii dintre acești alegători (din străinătate) pot vota după anunțarea rezultatelor exit-poll-urilor (din motiv de diferență de fus orar) – pe care le pot afla imediat chiar și cu telefonul mobil / internet. Desigur, numărul acestora este nesemnificativ și nu sunt neapărat de rea credință, însă procedura este anacronică.
  3. Nu există nici un sistem (informatic sau de altă natură) care să verifice / probeze votul multiplu (în afară de compararea listelor cu semnături – dar asta este foarte greu de realizat, mai ales dacă votezi în două localități diferite). În plus, e foarte simplu să dezlipești stampila de pe cartea de identitate şi să pleci la altă secție specială.
  4. Este clar ca lumina zilei ca secțiile speciale sunt insuficiente atât ca număr cât și ca infrastructură – de aceea, la ora 21:00 sunt mereu zeci de cetățeni ce reclamă că așteaptă de ore întregi însă nu apucă să voteze (vezi Gara de Nord, FSEGA Cluj-Napoca și multe altele). În unele țări se votează pe durata a două zile – astfel, aceste chestiuni sunt evitate / simplificate.
  5. Cele două staff-uri electorale cunosc rezultatele votului cu mult timp înainte de ora-limită (în vreme ce subsemnatul, de exemplu, le află ca tot poporul la ora 21:00). Iarăși, incorect (și ilegal?). Este clar că pe internet vor circula tot felul de informații (false sau adevărate) și acest lucru nu poate fi oprit – însă accesul staff-urilor electorale la datele colectate de institutele de cercetări mi se pare un abuz ce trebuie sancționat cumva.

Președintele Cocoșilă

Acest post este un comentariu la articolul publicat în Adevărul, în data de 8 decembrie 2009.

Domnule Pleșu, preferam să nu scrieți acest articol… după ce l-am citit am rămas ușor confuz, dar cu un gust amărui și cu senzația că nu vă mai recunosc. Oare ce se întâmplă cu Dvs. în ultima vreme? Unde este discursul subtil, catifelat (dar și aspru în același timp), hyper-intelectual, independent și – mai ales – fermecător? Mă așteptam să nu vă deranjați să mergeți la vot și să scrieți – la o adică – despre Levant, frumusețea uitată a vieții sau despre îngerii cu care v-ați întâlnit în ultima vreme. Credeam că țara asta e prea puțin pentru Dvs. Am simțit (greșit!) că Dvs. plutiți deasupra alegerilor prezidențiale infestate cu gripă porcină. Moromete, Cocoșilă… Băsescu, Geoană… n-au ce să caute în universul lui Andrei Pleșu. Nu pot decât să mă retrag tiptil și să sper că doar ați făcut o glumă ceva mai deocheată, după momentele de cumpănă post-operatorii. Vă doresc sănătate și revenire grabnică!