Acest post este un comentariu la articolul publicat în Adevărul, în data de 8 decembrie 2009.
Domnule Pleșu, preferam să nu scrieți acest articol… după ce l-am citit am rămas ușor confuz, dar cu un gust amărui și cu senzația că nu vă mai recunosc. Oare ce se întâmplă cu Dvs. în ultima vreme? Unde este discursul subtil, catifelat (dar și aspru în același timp), hyper-intelectual, independent și – mai ales – fermecător? Mă așteptam să nu vă deranjați să mergeți la vot și să scrieți – la o adică – despre Levant, frumusețea uitată a vieții sau despre îngerii cu care v-ați întâlnit în ultima vreme. Credeam că țara asta e prea puțin pentru Dvs. Am simțit (greșit!) că Dvs. plutiți deasupra alegerilor prezidențiale infestate cu gripă porcină. Moromete, Cocoșilă… Băsescu, Geoană… n-au ce să caute în universul lui Andrei Pleșu. Nu pot decât să mă retrag tiptil și să sper că doar ați făcut o glumă ceva mai deocheată, după momentele de cumpănă post-operatorii. Vă doresc sănătate și revenire grabnică!